duminică, 1 iunie 2014

Excursiile noastre..

Excursiile iti ofera ocazia sa rupi sirul compromisurilor si te forteaza sa afli cine esti prin prisma experientelor si deciziilor pe care le iei.
Anul acesta am avut 3 deplasari in strainatate si bagajul meu 'de cabina', pe care-l iau cu mine peste tot de-acum incolo, nu e deloc neglijabil:

1. Suntem cetateni europeni si meritam excursii in care sa ne simtim egali cu celelalte natiuni. Doar asta suntem! Ce inseamna asta? Sa ne facem un plan de excursie care sa ne satisfaca intelectul si simturile, indiferent de suma pe care o alocam excursiei. De asta muncim, ca sa ne simtim OAMENI, nu animale, in excursii.

Aici adaug din experienta personala..

* Feriti-va de circuite intinse pe o suprafata larga. Se ajunge, sincer, la obiective vazute doar din autocar din lipsa de timp, ca romanu' sa zica 'Da, am fost si acolo!' desi n-a avut timp nici macar de-o poza acolo, daramite sa se patrunda de atmosfera locului respectiv. Nici macar aerul locului respectiv n-a apucat sa-l traga in piept, decat maxim filtrat prin sistemul de aer conditionat al autocarului. Ha ha ! De opririle scurte si umilitoare pentru adapatul turmei, povestile vreunui ghid prea neaos, paradoxul circuitelor la varste inaintate sau datile cand te-ai enervat pentru ca o baba frustrata din grup s-a luat de tine nu mai zic. Mai bine iti faci singur programul ! Ca persoana cu un job simti ca meriti mai mult [sper ca perioada pensiei sa nu-mi aduca inapoi o modestie inutila ]
* Si sa stai exclusiv cu burta in sus intr-o destinatie straina e nasol. Tu simti ca excursia ta are substanta, serios? Ai incredere in mine, fara macar cateva plimbari primprejur o sa te intorci odihnit si relaxat, da, dar nu mai bogat spiritual. Ca un recenzor de hoteluri ULTRA versat. Blazat.
* Cu totii imbracam ceea ce ne inconjoara in povesti. In calitate de cetateni europeni cu mintea deschisa, putem da excursiei ce motivatie dorim. Dinaintea ei, in timpul, sau dupa. Important e sa apucam sa trecem tot ce se intampla in timpul ei prin filtrul personal. Daca ne bazam exclusiv pe parerile altora, ni se va parea un cliseu. Trust me ! Asadar, sa nu fim pasivi !

2. Unele destinatii, indiferent din ce tara dezvoltata fac parte, ti se vor parea supraevaluate. Daca ne place un loc sau nu tine de personalitatea fiecaruia, de experientele ca turist si chiar de experientele de viata din ultima vreme. Bucura-te in sinea ta de intreruperea rutinei de la serviciu si nu incerca sa-ti impui opinia in fata prietenilor care spun altceva. N-are rost.


joi, 2 ianuarie 2014

..but I have my dark side..

Am si eu teribilismele mele. Partea mea intunecata are o slabiciune anume, iar piesa asta este pentru el:

 

 

 

 

 

 

 


Beyonce - No Angel (Official Video)

Imi place mult, mult albumul nou Beyonce. O admir ca si artista inca de cand aveam doar 13 ani dar nu a avut intotdeauna albume 100%  pe gustul meu. Pentru acest album omonim ea s-a intrebat, ca si la albumul precedent, 'Hituri? Trebuie neaparat sa am asa ceva?' 
Asadar s-a renuntat la refrenele obositoare iar instrumentalele, complexe si actuale, sunt temperamentale si fierbinti. Nici versurile albumului nu sunt superficiale si alese la intamplare, sunt cele mai sincere si necenzurate de pana acum, inca un semn ca acest album, lansat la inceput doar pe iTunes, fara niciun fel de promovare, este un statement.

duminică, 28 iulie 2013

Rebeliune mai presus de ratiune ?

Inca ma simt, sub multe aspecte, rebela. Stiu de exemplu ca nu-mi doresc, aproximativ in niciun fel, sa fiu ca mama. Decizia mea! Cu toate astea, am invatat niste lucruri pana la varsta asta..

Sunt tot mai multe minore zilele astea care umbla imbracate ca niste femei ieftine - ciorapi semitransparenti de vampa cu pantaloni ultrascurti, care dezvaluie fesele in vazul tuturor sau tricouri si accesorii cu nume de droguri legale sau ilegale sau inscriptii de-o moralitate indoielnica sau obscene, cand ele abia isi stiu CNP-ul pe de rost si fura banii pt haine din portofelele parintilor (pt ca stiu ca le-ar refuza mamele lor cand le-ar arata pantalonii impertinenti). Si injura ca birjarii cand abia le-a dat paru' la subrat.  Sa-mi spuna mie ce le aduc inscriptiile astea bun in viata. Sunt sigura ca daca vad pe alta imbracata la fel zic 'uite si la curva aia' sau dac-o aud pe alta injurand 'ce dizgratioasa este!' D-apoi asa zic si altele de tine, si mai rau, destui baieti!

E adevarat, e nevoie de ceva ani pentru a intelege conceptul de respect, mister si gratie. Eu acum deslusesc nuantele bine, dureros de bine chiar. O femeie care se da cu parfum doar cat sa-l miroasa cine e foarte aproape, dezvaluie cat trebuie si e gratioasa si cu tact e cu adevarat atragatoare.
Lectia cu injuratul am invatat-o 'the hard way': i-am bagat un STF cu drag unui coleg de servici pe care-l simpatizez, in auzul a ZECI de alti colegi. Acum regret, NU pentru ca mi-ar pasa in mod special ce cred ei, ci pentru ca nu asa imi doresc eu sa fiu, ca femeie.
Fetelor, VA ASIGUR ca mai aveti destul timp sa fiti ieftine, daca asta va doriti. NU provocati aiurea la varsta asta. Asteptati sa mai cresteti un pic, atunci veti sti mai multe. E mai safe asa. O sa si aveti ce arata - formele or sa va fie mai frumoase, trasaturile la fel. Va veti pune in valoare atuurile fizice din MANDRIE, nu din teribilism. Iar atunci provocati cu MASURA! O rochie pana la genunchi poate fi foarte sexy, nu va trebuie neaparat una unde vi se vad chilotii cand stati jos! Alegeti-va tocurile cu grija, ca sa nu aveti neplaceri - cumparati pantofi cu toc care se subtiaza treptat ('piramida') si platforma in fata pentru confort. Daca purtati pantaloni scurti, e suficient de sexy ca se vad picioarele, nu trebuie sa vi se vada si fundul. Pantalonii prea scurti ii puteti pastra pentru momentele intime, daca vreti. Maroul pronuntat al pielii cu buze roz si unghii galben neon nu e tocmai frumos. Incercati cu pasteluri mai bine.

Ganditi-va bine ce va doriti. Respect, asa e? Ca asta cu atentia e cu 2 taisuri..Ascultati-va intuitia, daca ea zice ca ceva nu e ok probabil asa este. MERGETI PE DRUMUL VOSTRU, cel mai bine! Aveti incredere in voi ! Veti iesi mai castigate daca va feriti de teribilisme, va pot garanta!





sâmbătă, 5 ianuarie 2013

Copilaria in straie noi..




Hai, cine recunoaste sample-ul? E din copilaria mea, poate si a voastra. Intr-un fel e imbucurator. Mierea gratziilor de caramel de pe vremea cand se mai facea R&B adevarat a iesit din nou la lumina si bokeh-ul pe care-l observam cand o vedem curgand ne fura din nou, chiar daca acum am primit-o sub forma de ceai cu putin ghimbir. 

marți, 22 iunie 2010

When someone great is gone...

...Asa suna un vers dintr-o piesa mai mult amaruie decat dulce, dar care totusi imi place mult. Cu respectivul vers in minte, gandul mi-a zburat departe, ca de obicei, si-mi vine sa va intreb: voi v-ati gandit vreodata la relatia dintre doua persoane ca la o...persoana? Care creste, ca un copil, care poate ajunge sa va scape din maini...sa si 'piara' si...sa reapara intre alti doi oameni, unde va suferi ulterior alte modificari? Inchipuiti-va o statuie in forma de om, din sticla sau plastic translucid. Un baiat si o fata care formeaza un cuplu (nu m-am gandit prima oara la rodul unei relatii de amicitie) se apuca sa lipeasca fotografii (n.r. cu ei doi impreuna, din excursiile in doi, de la petrecerile unde au fost impreuna), post-it-uri cu declaratii de dragoste, flori, mici accesorii pe care le-au primit unul de la celalalt, pe statuia respectiva. Nu va mai fi translucida. Va capata substanta, forma, expresivitate. Sau pot pune aceste obiecte inauntrul statuii, cu acelasi rezultat. Relatia dintre doi oameni, ca si statuia impodobita sau umpluta cu amintirile lor, este unica. Am spus totusi ca omuletul poate sa piara si sa reapara in alta parte... Va fi un om care lasa amintirile in urma, dar ramane cu ceea ce a invatat de-a lungul vietii. Fiecare om este unic, dar trasaturile de caracter pot fi asemanatoare, de aceea nu renunt la ipoteza cum ca rodul unei relatii intre doi oameni va putea reaparea, dupa un timp, intre alti doi oameni. Se pare ca accept ipoteza reincarnarii relatiilor dintre doi oameni.

marți, 8 iunie 2010

8 iunie...

Astazi se-mplineste un an de cand am vorbit pentru prima data. Simt c-a trecut repede timpul. Oare pentru c-am avut la cine ma gandi mare parte din timpul asta, o sursa de inspiratie si buna dispozitie? O penita care sa imi coloreze la loc existenta intr-o clipita? Si-ti spuneam ce ma apasa. Si puteai sa-mi spui si doar 'o sa treaca'...ma simteam mai bine pentru ca mi-ai spus-o tu. Nu e doar o subiectivitate stupida, e pentru ca te admir si stiu ca te descurci orice-ar fi. Am incredere in ce spui si in tine. Si se mai intampla ca dupa ce-ti auzeam vocea sa stiu ca urma sa te visez.
Dar ti-am si gresit. Te-ai suparat, am suferit. Inca de pe cand nu exista norul ala negru caruia as vrea sa-i pot trage un bobarnac si sa-l elimin din scena, mi-am tot zis ca nu vreau sa ma cert cu tine. Niciodata. Ca si cum sa ne certam ar fi insemnat sa pierd o parte din mine. Un dinte. Si s-a intamplat...Si exact asa m-am simtit. Am cautat o modalitate sa ma consolez. N-am gasit. Totul era gri si, mai ales, nu pot sa dau timpul inapoi.
De atunci ne-am mai vazut. Iar imi vine sa ma intreb de ce te porti asa frumos cu mine, cu toata lumea. Si imi vine sa imi plec fruntea, rusinata de comportamentul meu pueril. Tu nu te-ai chinuit sa construiesti o masinarie complicata, pe care eu ti-am stricat-o. Nu. O aveai deja, eu ti-o admiram, si am stricat-o. Tie putin iti pasa, ca mai ai zece. Da. Esti bogat, si averea ta tot creste...Lumea se-mprieteneste cu tine pentru ca vrea sa aiba ce ai si tu. Nu sunt numai profitori, nu la ei ma refer. Unii te admira. Ei fac parte din averea ta. Iar eu sunt doar o fata cu prea multe probleme pentru gustul tau, care te place.

joi, 29 octombrie 2009

29 Octombrie

Esti departe, dar te simt aproape. Ai o valiza uriasa plina cu 'bunatati' pe placul tuturor simturilor mele. Acum e intredeschisa si poftesc la tot mai mult... De-abia astept sa putem visa din nou impreuna...